Autor: Andreea Dima
O vedem mereu în curse cu zâmbetul pe buze și foarte puternică ca să își ducă la capăt obiectivele. Este vorba de Ioana Crăciun, rutieră a echipei CS Otopeni, și nu de mult timp practicantă a acestui sport. S-a impus anul acesta în proba de contratimp individual la junioare din cadrul Campionatelor Naționale de Șosea, a câștigat și Cupa României la Șosea la aceeași categorie și a participat la multe alte curse din țară. Ne-a acordat recent un interviu unde am găsit-o plină de speranță și încrezătoare pentru ce va urma și nu putem decât să o lăsăm pe ea să ne povestească cum s-a simțit acest an.
Bună, Ioana! Mulțumim că ți-ai luat din timpul liber și ai acceptat să vorbești cu noi. Cum te simți în acest final de sezon?
Sub aspectul realizărilor personale, nu am ce să-mi reproșez. E primul meu an competițional și rezultatele sunt pe măsura eforturilor depuse. Avalanșa de simpatie și susținere cu care mă înconjoară prietenii și echipa, m-au motivat să-mi continui drumul, în ciuda incertitudinilor cu care ne confruntăm în acest an. Până la recuperarea normalității, privesc înainte cu încredere, perseverență și răbdare, menținându-mi tăria mentală și fizică, într-un sport în care aceste “ingrediente” sunt indispensabile.
Altfel spus, am rămas cu amintiri frumoase și sentimentul împlinirii, acela că am ajuns mai aproape de mine însumi, reușind să-mi depășesc limitele și granițele, să pășesc pe “un teritoriu” interior pe care mi l-a arătat lumea ciclismului și de care nu aveam habar.
Ce piedici ți-a pus situația actuală? Ai reușit să-ți atingi obiectivele în acest an?
În primul rând mi-au lipsit antrenamentele cu echipa, prezența antrenorului și ritmul specific care ne transforma ca individualități într-un tot. O echipă înseamnă mult. Foarte mult. Aș începe cu suport psihic și aș sfârși cu asistența tehnică. Între ele sunt multe alte avantaje pe care le înțelegi numai când pedalezi. Înainte de toate există un spirit care coagulează resurse și ne ajută pe fiecare dintre noi, împreună și separat să ne urmăm drumul spre performanță. Minutele au altă greutate când te antrenezi individual, se măsoară diferit. Îți simți altfel slăbiciunile, dar și atuurile, și dacă ai inteligența să le exploatezi pe cele din urmă, ești câștigat.
Obiectivele… Când obții mult, îți dorești și mai mult. E aproape o lege nescrisă. Titlul de campioană națională la proba de contratimp mi-a adus nu numai lacrimi de emoție, ci și confirmarea că se poate. Cu muncă, tărie psihică și hotărâre. Cu credința că trebuie să lupți mereu, în orice circumstanțe, cu orice sacrificii pentru visul tău.
Te-am văzut foarte activă în acest an – te-ai impus la proba de contratimp la Junioare în cadrul Campionatelor Naționale de Șosea, ai pedalat și la Turul Ciclist al Clujului, la etape de Road Grand Tour și Campionatele Naționale de Pistă. Cum ai rezuma acest an?
Fiecare competiție a fost specială și cu fiecare participare am căpătat mai multă experiență. Am învățat din victorii, dar și din greșeli. Am învățat ce înseamnă responsabilitate și asumare. Sportul e „un profesor” care îți predă lecția vieții mult mai concret și infinit mai bine decât de la înălțimea catedrei.
Am evoluat frumos pe parcursul întregului sezon, însă proba de contratimp din cadrul Campionatelor Naționale de Șosea de la Deva mi-a adus „coronița”. Au existat momente în care epuizarea a luat locul dorinței de a câștiga, însă a triumfat ambiția, strădania, puterea mentală. Contratimpul este aceea probă a tăriei interioare care m-a învățat să lupt cu vocea interioară care spune „nu mai pot”. Îmi place să o numesc proba adevărului, o probă în care singurul adversar este timpul și fără o disciplină mentală, nu poți reuși.
Povestește-ne cum te antrenezi.
Atat în timpul sezonului cât și în extrasezon – pe timpul iernii, mă antrenez împreună cu echipa, lucru care m-a ghidat și m-a ajutat mult încă de la început. Ca și atunci când faci primii pași, e bine să îi faci susținut. E calea spre o evoluție corectă și rapidă. Susținere, comunicare, implicare, atașament, respect și responsabilitate – sunt lucruri pe care mi le-a oferit atât echipa, cât și antrenorul. Antrenamentele au o țintă precisă, sunt pliate pe obiectiv și sunt stabilite de antrenor. Astfel, variază de la antrenamente cu durată foarte lungă, la antrenamente cu teme specifice precum sprinturi, contratimp, intervale. În timpul sezonului rece, ne focusăm pe antrenamentele de volum și pe pregătirea fizică, desfășurată la sală. Alimentația mea e specifica vieții de sportiv, adaptată în primul rând efortului, și necesarului caloric al organismului. Recuperarea, odihna își au rolul lor și respect cu multă grijă menținerea unui echilibru între cele trei componente.
Ai practicat și alte sporturi până acum? Dacă da, care au fost acelea?
Am început cu volei, în anii gimnaziului, apoi am practicat ski – alpinism, un sport care la noi în țară nu a luat încă amploare. Mental, de acolo mi-am luat forța, echilibrul și disciplina interioară.
Care a fost momentul când ți-ai dat seama că îți place ciclismul?
Nu a existat un moment clar delimitat. A fost o șansă, dar și o constelație de factori favorabili. Pe scurt, e ca și cum ai proba o haină și nu numai că te simți confortabil în ea, dar se și potrivește oricăror combinații. Așa și cu ciclismul. Am simțit că mi se potrivește.
Ce lecții ți-a oferit până acum acest sport? Cât te-a dezvoltat?
Ciclismul mi-a oferit multe, însă deasupra tuturor, lecția maturității – aceea de a învăța să pierzi și să ai puterea să te ridici prin propriile tale forțe, și odată cu aceasta, lecția singurătății căci cel mai adesea ești doar tu cu tine. Omul și sportivul. Pentru câteva secunde, restul nu mai există.
Cu ce îți mai ocupi timpul când nu pedalezi? Ce alte pasiuni mai ai?
La 18 ani, am multe preocupări: lecturi, filme, muzică. Preocupările vin și pleacă. Pasiunea rămâne ciclismul.
Ce planuri ai pentru sezonul viitor? Unde vrei să punctezi victorii și ce crezi că trebuie să mai îmbunătățești?
Lucrurile se vor schimba pentru mine în anul ce urmează, pentru că voi face pasul către o treaptă superioară: categoria U23. Sezonul competițional e cu semn de întrebare, iar pe mine mă așteaptă un an greu. Am în față Bacalaureatul și admiterea la Facultate. Sezonul 2020 a fost unul de acomodare pentru mine. În viitorul apropiat, îmi doresc mult să particip la competiții în afara țării. Obiectivul meu este, deocamdată, să îmi păstrez titlul de campioană națională în proba de contratimp. De îmbunătățit avem cu toții, mereu se poate mai bine. Ca în multe alte sporturi, experiența ajută. Pentru mine, timpul e înca prieten.
Ce sfat ai da fetelor care vor să practice acest sport?
Simplu și firesc: dincolo de muncă, pregătire fizică și mentală, să se asigure că iubesc ciclismul. Astfel, înțelegi că doar înfruntând obstacolele și urmându-ți visele vei ajunge la performanță.
Mulțumim, Ioana și mult succes!