Turul României 2024, etapa 5 București

Duminica 18 august ora 10:00, are loc startul etapei 5 din Turul României. Întreaga etapă poate fi urmărită în direct pe Digi Sport 2, la TV sau online sau pe pagina noastră de Facebook. Dacă nu poți asista la întreaga cursă, poți urmări rezumatul zilei pe TVR Sport ora 23, de miercuri până duminică sau online pe TVR Sport.

Cu o lungime de 98 km, etapa a 5a și ultima va fi circuit și se va desfășura în întregime în București, fiind alcătuită din 16 tururi. Startul și finișul vor fi pe bd. Unirii, la Biblioteca Națională. Vor avea trei sprinturi, în tururile 4, 8 și 12.

La fel ca în fiecare an și aidoma Marilor Tururi, Turul României se încheie cu o etapă tip circuit pe străzile capitalei, oferind spectatorilor șansa de a vedea de mai multe ori plutonul multicolor trecând în viteză prin fața lor. Într-o atmosferă de sărbătoare, vom asista la o luptă entuziasmantă pentru ultima victorie de etapă, la capătul căreia vom afla și numele câștigătorului Turului României 2024.

Obiective turistice

București – Palatul Parlamentului

Palatul Parlamentului din București (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste. Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.

După cutremurul din 1977 Nicolae Ceaușescu a ordonat „reconstruirea” Bucureștiului ca un nou oraș, de sine stătător. Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 km2 din vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Între clădirile dispărute se numără Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen și astfel costul a fost redus la minimum.

Au muncit 20.000 muncitori, 5000 soldați, 700 arhitecți, o armată de așa-ziși „voluntari”, în condiții grele, 3 schimburi timp de 7 ani. Din 1994 în clădire funcționează Camera Deputaților și din 2004 aici se află și Senatul României.

Bulevardul Unirii

Bulevardul Unirii este unul dintre cele mai importante bulevarde din București și una dintre cele mai tranzitate artere rutiere ale orașului. Bulevardul de mari dimensiuni reprezintă axul longitudinal al proiectului noului Centru Civic, demarat după Cutremurul din 1977, sub pretextul reconstruirii și reparării daunelor cauzate de seism în București. Plecând de la ideea remedierii pagubelor produse de cutremur, proiectul noului Centru Civic a fost folosit de regimul Nicolae Ceaușescu pentru a disipa influențele pe care le exercita centrul vechi, istoric al Bucureștiului asupra mediului citadin.

Bulevardul Unirii, ce purta în proiectul original denumirea de „Victoria Socialismului”, conectează Piața Alba Iulia cu Piața Constituției, străbătând importantul nod de circulație din Piața Unirii.

Fiind inspirate de arhitectura regimurilor totalitare din fostul bloc socialist, cu precădere China și Coreea de Nord (vizitate de Nicolae Ceaușescu în 1970), lucrările la noul Centru Civic și la bulevard au fost inaugurate la 25 iunie 1984, în prezența conducerii de partid și de stat. Reprezentând un echivalent socialist al arterei Champs-Élysées, bulevardul Victoria Socialismului se încadrează în suita de lucrări megalomanice, ce marchează ultimul deceniu al regimului represiv al lui Nicolae Ceaușescu. Una dintre marile dorințe ale dictatorului a fost ca bulevardul să depășească în dimensiuni artera pariziană.